|
|
E mai urgent sa construim crese si maternitati decat sa avem mai multe femei ministru, zice Daciana Sarbu
|
|
Parlamentar.ro informeaza: Daciana Sarbu: Politicile pentru femei sunt prioritatea mult mai urgenta decat masurile pentru femeile-politician! E mai urgent sa construim crese si maternitati decat sa avem mai multe femei ministru
"Avem astazi o femeie care ia decizii privind cea mai puternica economie din UE, o femeie care controleaza diplomatia americana, o femeie care defineste politicile FMI, iar acest cumul de pozitii cheie detinute de femei nu are un precedent istoric", a declarat europarlamentarul Daciana Sarbu referindu-se la rolul tot mai activ al femeilor in politica. Sarbu, care este membra a Comisiei pentru mediu, sanatate publica si siguranta alimentara din partea Grupului Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor din Parlamentul European, vorbeste pentru Parlamentor.ro despre cotele obligatorii pentru raportul femei-barbati in politica la nivel national, despre inegalitatile de gen si de ce in Romania ponderea femeilor in politica este de doar 15%.
Adrian Novac: Suntem obisnuiti sa auzim mereu ca politica este dominata de barbati. Cu toate acestea, sondaje de opinie realizate in ultimii ani indica faptul ca europenii doresc mai multe femei in politica. De ce credeti ca se intampla acest lucru?
Daciana Sarbu: Probabil este un efect al vizibilitatii recente a mai multor femei in functii semnificative la nivel politic. Astazi avem, totusi, o femeie care ia decizii privind cea mai puternica economie din UE, o femeie care controleaza diplomatia americana, o femeie care defineste politicile FMI, iar acest cumul de pozitii cheie detinute de femei nu are un precedent istoric.
A.N.: Cum se poate determina cresterea numarului de femei in politica?
D.S.: Cred ca acest tip de precedent poate fi un factor. Vazand ca roluri decisive in politica internationala sunt incredintate fara a tine cont de factorul de gen, tot mai multe femei vor fi incurajate sa se implice.
A.N: In multe societati traditionale, inclusiv in Romania, emanciparea femeii este vazuta inca cu suspiciune, iar femeia pare sa ocupe aproape intotdeauna locul doi. De ce credeti ca exista inca diferenta intre femei si barbati in politica? Unde trebuie lucrat pentru a modifica aceasta atitudine?
D.S.: Diferentele din politica nu fac decat sa reflecte diferentele din societate. In Romania, genul inca este un factor care dezavantajeaza, femeii inca i se rezerva un rol traditionalist sau minimalizant. Din pacate, acest lucru este perpetuat inclusiv la nivelul elitelor informate, pentru ca stereotipurile de gen se transmit prin publicitate, prin videoclipuri sau texte de melodii, si uneori chiar prin educatia clasica, din scoala.
A.N.: Un sondaj Eurobarometru realizat in 2009 arata ca femeile sunt mai putin interesate de afacerile europene. Cum ar putea fi ele implicate mai mult in dezbaterile UE?
D.S.: Depinde la ce dezbateri ne referim, si depinde in mod special de contextul national in care se plaseaza. Cum sa cointeresam femeile din Romania sa se implice mai mult in dezbaterile europene, cand drepturile lor nu sunt protejate acasa, cand nu li se asigura nici macar sprijin minimal, cand politicile guvernamentale le afecteaza in mod tintit? Ce credibilitate sa aiba proiectele care se discuta la nivel comunitar, cand in Romania politicile au de multe ori sens contrar?
Sa luam un exemplu: Pactul European pentru Egalitate de Gen (2011-2020) spune clar ca inegalitatile dintre femei si barbati sunt o povara pentru economie si ele trebuie atenuate urgent, iar politicile pentru egalitate de gen sunt "vitale" pentru cresterea economica. Guvernul Boc taie veniturile bugetarilor, fara a tine cont de faptul ca in sanatate si educatie femeile sunt majoritare, deci induce in mod direct, prin decizia sa, adancirea inegalitatilor dintre femei si barbati.
A.N.: Mai multe voci sustin ca ar trebui sa existe cote obligatorii pentru raportul femei-barbati in politica la nivel national. Este fezabil un astfel de demers?
D.S.: Cotele de gen in politica pot avea rolul lor, si partidul din care fac parte a fost primul care a introdus aceasta idee, la nivelul structurilor sale interne, cu vreo 10 ani in urma. Dar politicile pentru femei sunt prioritatea mult mai urgenta decat masurile pentru femeile-politician! E mai urgent sa construim crese si maternitati decat sa avem mai multe femei ministru.
A.N.: In UE, o femeie castiga in medie cu 17% mai putin decat un barbat. De ce exista aceasta diferenta, in conditiile in care principiul "plata egala pentru munca egala" a fost anuntat inca de la intrarea in vigoare a Tratatului de la Roma?
D.S.: Intre legislatie si practica exista un decalaj, inclusiv la nivelul UE. Important este ca institutiile UE admit acest decalaj si lucreaza pentru a-l elimina.
A.N.: Comunitatea internationala a inceput combaterea discriminarii impotriva femeilor din anii '70. Cat de vizibile sunt progresele facute in aceste aproape patru decenii?
D.S.: Progresele depind, din nou, de contextul national la care ne raportam. Pe de o parte, o femeie conduce FMI. Pe de alta parte, o femeie din Romania, nascuta intr-o familie saraca din mediul rural intr-un judet din Moldova, are si astazi foarte putine sanse sa mearga la facultate si sa ajunga vreodata sa conduca FMI. Iar daca acest lucru s-ar intampla, ar fi rodul circumstantelor, adica doar o exceptie, si nu regula promovata de societate.
A.N. : Cat de activ este Parlamentul European in domeniul egalitatii de gen?
D.S.: Exista in Parlamentul European o comisie dedicata acestei tematici, cu o activitate foarte serioasa si cu realizari importante.
A.N.: PE a solicitat recent statelor membre sa numeasca mai multe femei in functii cu responsabilitate, ca pana in 2015 acestea sa constituie 30% din conducerea de varf a marilor companii din UE, respectiv 40% pana in 2020. De ce depinde reusita acestui demers?
D.S.: Ca de obicei, depinde in mare masura de modul in care statele membre inteleg sa aplice aceste recomandari. Sunt state sensibile la aceasta problematica si care adopta ca principiu ideea egalitatii de gen, si atunci si-o asuma inclusiv in politicile publice promovate. Si sunt state care reactioneaza, si in acest domeniu, precum repetentul clasei: stau in ultima banca si se gandesc la altceva, sperand sa nu le observe nimeni, si nu invata nimic din ceea ce se discuta. Romania apartine clar acestei ultime categorii.
A.N.: Printre instrumentele folosite de deputatii europeni in domeniul egalitatii de gen se numara legislatia, campanii de promovare si sprijinirea proiectelor ONG-urilor in acest domeniu. Considerati ca sunt suficiente sau mai exista si alte metode ce ar putea fi folosite?
D.S.: Instrumentele sunt suficiente, important e cum sunt ele folosite si, in final, in ce masura raspund decidentii la aceste semnale.
A.N.: Prezenta femeilor in Parlamentul European este cu 10% mai mare decat media in parlamentele nationale din statele membre. In Romania, ponderea femeilor in politica este de doar 15 %. De ce sunt femeile din tara noastra mai dezavantajate din acest punct de vedere? Suntem cumva deoparte de tendintele europene?
D.S.: Ponderea femeilor in politica depinde in mare masura de traditiile si practicile fiecarui stat in parte, dar si de practicile partidelor, de modul in care sunt recrutati candidatii, de perceptia electoratului asupra candidatilor femei si de multi alti factori.
A.N.: Anul trecut, spuneati intr-un interviu ca, in Romania, femeile sunt cele mai mari victime ale crizei. Date statistice arata si ca ponderea saraciei la nivelul UE este de 22% in cazul femeilor, fata de 17% in cazul barbatilor. Cum se poate face ca masurile economice luate sa elimine inegalitatile de gen?
D.S.: Depinde de masurile luate! Repet, o masura precum reducerea salariilor in educatie si sanatate, fara a tine cont de genul majoritatii celor afectati, nu face decat sa adanceasca inegalitatile de gen. La fel, a reduce suportul pentru cresterea copilului, a nu construi mecanisme de sprijin (gradinite, crese, centre de zi) forteaza automat femeia sa-si franeze cariera pentru a putea avea o familie, interzicandu-i sa avanseze, sa aiba un salariu mai bun, sa aiba o pensie mai buna la batranete - deci induce accentuarea inegalitatilor. Romania are o problema mare la acest capitol, pentru ca in acest moment, la nivelul decidentilor politici, nu constientizeaza nimeni impactul de gen al masurilor economice si sociale - nici nu par ca le-ar pasa, de altfel. Orice stat responsabil trebuie sa includa o dimensiune de gen in proiectarea politicilor publice, indiferent ce domeniu vizeaza ele. Altfel, inegalitatile se vor accentua.
|